Credinta este pentru fiecare dintre noi o alta dimensiune, cu o alta valenta. Unii o accepta insa nu o demonstreaza, unii o cred si nu prea. Insa in preajma sarbatorilor importante de peste an multi sunt cu o si mai mare convingere in divinitate. Un astfel de caz este cel al icoanelor care plang.
In diferite colturi ale lumii s-au anuntat diferite cazuri de icoane care intruchipand fie pe Maria fie pe Iisus din senin au inceput sa lacrimeze. Este absurd daca te gandesti ca este o panza pictata si nu ar avea cum sa produca lacrimi. Insa pe cat de ciudat pe atat de apreciat ca si idee, ca si gest caci divinitatea isi spune cuvantul, minunile apar cand nu te astepti si de unde nu te astepti.
Daca e sa gasim o cale logica pentru acele lungi siroaie de apa curgand pe chipul Mariei sau al pruncului sau se poate ca igrasia dintr-o incapere sa determine ca panza o data imbibata si expusa la astfel de conditii sa “produca” mici stropi de apa, de condens de fapt. In plan religios insa se interpreteaza a fi vorba de un sem rau, o prevestire de la cele sfinte dupa caz- lacrimile de mir sunt aducatoare de bine de exemplu.
Putem crede astfel de situatii? Unii preoti spun ca a te indoi de puterea Celui de Sus nu echivaleaza cu credinta astfel ca fara cercetari ar trebui sa luam totul asa cum este, ca un lucru neobisnuit insa venit clar de la divinitate. Poate si din grija si frica aceasta multi se feresc sa ofere explicatii detaliate. Si in cazuri mai putin ortodoxe chiar s-a pus la cale o astfel de situatie pentru ca turismul religios sa sporeasca in zona. Pana la urma pana nu vezi nu crezi sau tine doar de conceptele religioase ale fiecaruia dintre noi.
Lasă un răspuns