Clima Sucevei

Pe fondul climatic temperat – continental propriu intregului teritoriu al judetului, datorita variatiilor temporale si spatiale ale valorilor medii si absolute ale elementelor climatice, s-au conturat doua subtipuri – montan si de dealuri – in care definitorii sunt nuanta mai moderata a continentalismului in arealul montan si nuanta cu tendinta de excesivitate in arealul de podis.
Climatul montan este caracterizat de o radiatie solara globala cuprinsa intre 107 – 110 kcl/cmp/an (106 kcal/cmp/an, la altitudini mai mari de 1500 m) si o mare frecventa si durata a maselor de aer azorice si islandeze („Oscilatia Nord – Atlantica”), ce detin 45% din timpul anului, de o temperatura medie multianuala ce difera mult cu altitudinea (6,4 grade C la Campulung, 5,2 grade C la Vatra Dornei, 0,4 grade C la Ratitis- Calimani) si amplitudini termice absolute ce scad evident o data cu altitudinea (71,1 grade C la Vatra Dornei si 67,6 grade C la Campulung, respectiv 57,6 grade C la Rarau si 49,1 grade C la Ratitis), caracteristice fiind inversiunile termice, de precipitatii medii multianuale ce cresc semnificativ cu altitudinea (672 mm/mp la Vatra Dornei, 793 mm/mp la Carlibaba, 892 mm/mp la Brodina, 908 mm/mp la Rarau, peste 1000 mm/mp la Giumalau), cu mari variatii sezoniere si anuale, din care nu lipsesc aversele (101,4 mm/mp/24h la Fundu Moldovei, 91,7 mm/mp/24h la Frasin, 110,6 mm/mp/24h la Rarau etc), cu vanturi dominante din SV, V si NV, ce detin 45% dar cu o mare durata a calmului atmosferic in arealele depresionare (52% – 69%). Semnificative pentru climatulul montan sunt fenomenul de foehnizare a maselor de aer si frecventa brumelor, chiciurei si cetei.
Climatul de podis (al dealurilor) are valori ceva mai ridicate ale radiatiei solare globale (109 – 110 kcal/cmp/an in nord – vest si 115 – 116 kcal/cmp%/an in sud – est), temperaturi medii multianuale de 6,5 – 7,0 grade C in nord si 8,5 grade C in sud si precipitatii medii multianuale cuprinse intre 700 mm/cmp in nord – vest si 550 mm/cmp in sud – est. Influentele mai pregnante ale maselor de aer estice continentale se traduc prin reducerea cantitatilor medii ale precipitatiilor, accentuarea deosebirilor termice dintre vara si iarna, cresterea frecventei anilor secetosi, a ploilor abundente (averselor) insotite de de fenomene orajoase si grindina.